Fiecare cu „Drumul” său (1)

Cartea, ce regrupează 999 de considerații spirituale scrise de Sfântul Josemaría Escrivá, a atins deja cele cinci milioane de exemplare pe hârtie, de la publicarea sa în 1934. Iată de ce vom publica diferite povestiri ale „Drumului”: întâmplări ale persoanelor care l-au întâlnit pe Cristos datorită acestei cărți.

Mărturii
Opus Dei - Fiecare cu „Drumul” său (1) „Drum” este o carte compusă din 999 considerații spirituale

Povestirile, pe care le vom publica în următoarele luni, au fost culese de preoții Javier Medina și Michel Dolz, cunoscători buni ai lucrărilor sfântului Josemaría. „Drum” a inspirat numeroase persoane și a fost editat în 43 de limbi, depășind, de acum, cele cinci milioane de exemplare.

Dat fiind caracterul foarte intim al anumitor întâmplări povestite de protagoniștii lor, numele autorilor lor nu va fi dezvăluit întotdeauna. Este cazul acestei prime întâmplări, care ne-a sosit din Coreea.

DRUM” A INSPIRAT NUMEROASE PERSOANE; A FOST EDITAT ÎN 43 DE LIMBI, DEPĂȘIND, DE ACUM, CELE CINCI MILIOANE DE EXEMPLARE.

A trebuit să-mi las de-o parte proiectele și visele și să merg să studiez în SUA. Din cauza crizei din 2008, nu-mi puteam asigura cheltuielile de mai multe mii de dolari. Erau momente dificile, căci nu mai aveam de lucru, nereușind să-mi găsesc un altul; salariul soției ne menținea familia. Găseam umilitoare această situație și începeam să pierd gustul de viață; se succedau zile goale, lipsite de sens, soția nu reușea să-mi ridice moralul și am căzut sub influența alcoolului, grav bolnav. Cred că mă distrugeam puțin câte puțin, neascultându-mi vocea interioară care îmi spunea să reîncep de la zero.

Am găsit în acel moment cartea sfântului Josemaría „Gil” („Drum” în coreeană). Nu-mi amintesc cum s-a întâmplat acest lucru, dar m-am hotărât s-o citesc cu calm. Efectul fu spectacular.

De la prima propoziție („Viața ta să nu fie o viață sterilă…”) am simțit că sfântul mă înțelegea întrutotul. Cu fiecare pagină, sfântul Josemaría îmi atingea inima; uneori mă subjuga, alteori mă scutura. Am înțeles că dialoga cu mine. Am devorat cartea, am reluat-o a doua oară, apoi a treia oară. Mi-a părut rău că nu am cunoscut-o mai devreme.

Credeam, înainte de a medita „Gil”, că sfințenia este rezervată preoților și religioșilor. Dar sfântul Josemaria mi-a arătat că eu trebuie să mă sfințesc în mijlocul lumii. Iar „Gil” mi-a deschis ochii asupra unei noi realități în raport cu familia, societatea, cu toată viața mea de credință. Atitudinea mea față de alții s-a schimbat. Mi-am putut reface viața, rănită și obosită. Și i-am făcut lui Dumnezeu promisiunea să rămân mereu lângă Cristos, în ciuda crucii și a suferințelor care puteau veni.

SFÂNTUL JOSEMARIA MI-A ARĂTAT IMPORTANȚA DE A ARMONIZA VIAȚA DE CREDINȚĂ, DE FAMILIE ȘI VIAȚA PROFESIONALĂ. M-AM CĂIT PENTRU ATITUDINEA MEA DE DINAINTE FAȚĂ DE SOȚIA MEA.

„Gil” a schimbat și viața cuplului meu. Gândeam adesea că succesul profesional este mai important decât viața de familie. Dar sfântul Josemaría mi-a arătat importanța armonizării vieții de credință cu cea de familie și cea profesională. M-am căit pentru atitudinea mea de dinainte față de soția mea. Am vrut de asemenea să comunic mai bine cu ea și să particip la sarcinile familiei pentru a ne spori iubirea.

Acum mă străduiesc să fac voia lui Dumnezeu. Evident, voi avea încă probleme și tentații, stresul și greutățile profesiei mă vor face să sufăr, dar știu că sunt un copil în fața lui Dumnezeu. M-am hotărât să recit rozariul și să citesc Sfânta Scriptură zilnic.

În familie ne-am făcut un obicei amuzant: înainte de a ne culca îi cer soției să aleagă o cifră de la 1 la 999; citim împreună punctul ce corespunde celui pe care ea l-a ales. Ea nu este catolică și nu era prea deschisă la sfaturile mele spirituale, dar, în schimb, ascultă bucuroasă punctele din „Drum”.