2. Care a fost mediul socio-cultural al copilăriei lui Josemaría Escrivá?

Familia Escrivá locuia la Barbastro, o localitate cu opt mii de locuitori, mai ales comercianți și agricultori

Casa unde sta familia Escrivá la Barbastro

Familia Escrivá locuia la Barbastro, o localitate cu opt mii de locuitori, mai ales comercianți și agricultori. În timpul copilăriei Sfântul Josemaría, acest mic oraș n-a cunoscut tensiuni politice datorita structurii sale sociale: mici proprietari și comercianți. Era o localitate relativ prosperă în raport cu situația generală a țării, zdruncinată de pierderea de curând a coloniilor sale: Cuba, Puerto Rico, Guam și Filipine.

Barbastro era reședință episcopală, avea mai multe „societăți culturale” și două școli: institutul Şcolilor Pioase și cea a Fiicelor Carității pe care le-a frecventat și Josemaría.

Sfântului Josemaría îi plăcea foarte mult să evoce amintirile din această perioadă a vieții sale, într-o familie unită, unde creștinismul era trăit în deplina libertate și cât se poate de firesc.

„Mă gândesc la zilele însorite ale copilăriei mele: acea catedrală atât de urată la exterior, dar atât de frumoasă în interior, la fel ca și inima oamenilor din acel ținut: buni creștini și oameni de cuvânt sub manierele lor aspre de țărani aragonezi.

În mijlocul capelei laterale se afla un mormânt pe care era sculptată Maica Domnului întinsă pe un catafalc... Oamenii treceau și sărutau cu respect picioarele acelei Fecioare culcate...

Mama mea, tatăl meu, surorile mele și cu mine mergeam împreună, în fiecare zi, la liturghie. Tatăl meu ne dădea bani pentru pomeni pe care ne grăbeam să le dăm infirmilor ce se sprijineau de zidul palatului episcopal.

Pe urmă alergam să iau apa sfințită pentru a o oferi alor mei. Sfânta liturghie. Apoi, în fiecare duminică recitam Crezul în capela lui Cristos al Miracolelor, în ziua Adormirii Maicii Domnului, cum v-am mai spus, nu puteam uita să mergem să o adoram (acesta este termenul pe care îl foloseam) pe Sfânta Fecioara a Catedralei”.

Bibliografie:

Apuntes íntimos, n. 228 y 229, 15.8.1931, citat în VÁZQUEZ DE PRADA, A., El Fundador del Opus Dei. Vida de Josemaría Escrivá de Balaguer, Vol. I: ¡Señor, que vea!, Rialp, Madrid 1997, pp. 36-37.