Mărturii şi haruri primite prin mijocirea lui Toni

În Biserică se obişnuieşte să se recurgă la mijlocirea unor persoane cu faimă de sfinţenie în caz de nevoie. Prezentăm o selecţie de relatări primite la Biroul pentru Cauzele Sfinţilor al Prelaturii Opus Dei.

După restructurarea întreprinderii mele

În primăvara lui 1998 am fost informat că de la 1 ianuarie 1999 va avea loc restructurarea întreprinderii noastre, având drept consecinţe: aprox. 2300 de posturi desfiinţate, o singură direcţie la Berna, provocând desfiinţarea a 3 direcţii regionale printre care şi cea de la Lausanne unde lucrez eu, în cele din urmă divizarea întreprinderii. În ceea ce mă priveşte, mi s-a dat un termen de 4 zile pentru a decide dacă accept un post la direcţia de la Berna unde o parte din sarcinile mele fuseseră transferate. În această alegere nu exista alternativă, ceea ce însemna că în cazul refuzului din partea mea aş fi rămas fără loc de muncă. Pentru diferite motive personale şi familiale am refuzat, totuşi: trebuia să mă ocup de tatăl meu în vârstă de 91 de ani la vremea aceea, activităţile mele extraprofesionale la Lausanne, trasee etc.

Am adus imediat această îngrijorare în rugăciunea mea. [...]. Am încredinţat-o în primul rând Sfintei Fecioare şi Sfântului Iosif, dar foarte curând, de acord cu soţia şi cu fiica mea, am adăugat la rugăciunea familială zilnică pe aceea adresată lui Toni, ceea ce obişnuim în continuare să facem. În timp am adăugat la aceasta un anumit număr de alte persoane dintre care mai mulţi nepoţi.

Ca mulţi alţi colegi de-ai mei aflaţi în aceeaşi situaţie ca mine, m-am alăturat unei structuri special create de întreprindere pentru căutarea internă şi externă de locuri de muncă. Experienţă apropiată de aceea de şomer, cu diferenţa importantă că eu îmi păstram salariul integral pe o perioadă de 2 ani. [...]

Datrorită ajutorului unui coleg şi prieten din copilărie care se ocupă de personal am efectuat un prim stagiu de 2 luni la Berna: aceasta pentru a-mi arăta buna mea intenţie şi faptul că puteam, de asemenea, să dovedesc flexibilitate atunci când trebuia! [...]

Reîntors la Lausanne mi s-a propus, în octombrie 2000, să efectuez un stagiu într-un serviciu tehnic unde trebuia un „administrativ”, competenţele mele de germană şi geografie au fost testate şi cunoaşterea reţelei de căi ferate elveţiene a fost apreciată. În mai 2001, la sfârşitul acestui stagiu, responsabilii acestui serviciu m-au stimulat să candidez pentru un post de contabil. Deşi nu aveam cunoştinţe de contabilitate vedeam în aceasta posibilitatea de a găsi din nou un loc de muncă. Mi-am pregătit dosarul de candidatură care a fost ales, nu era niciun alt candidat în afară de mine! Sunt convins că datorez obţinerea unui nou loc de muncă mijlocirii lui Toni Zweifel.

D.F., Lausanne (Elveţia)

Calculatorul s-a deblocat singur

Lucrez ca informatician în serviciul tehnic al unei întreprinderi care distribuie un program în Liban. Într-o zi a trebuit să merg de urgenţă la un client: programul pe care i l-am furnizat nu mai funcţiona, astfel încât un mare număr de angajaţi se aflau în şomaj tehnic. Am mers acolo fără să ştiu dinainte ce ear de făcut, căci problema era nouă pentru mine şi se ştie despre calculatoare că sunt pline de mistere şi capricii.

De fapt, problema era serioasă. Tot sistemul era paralizat. Am făcut trei sau patru încercări de a-l repara, fără succes, şi clientul meu îşi pierduse răbdarea. Mi-am amintit atunci ca Lukas, un elveţian care locuise un timp la noi, ne-a povestit într-o zi că Toni Zweifel era foarte eficace în rezolvarea problemelor tehnice. L-am rugat deci pe Toni să mă ajute. În aceeaşi secundă, sistemul a început să funcţioneze ca prin minune. Clientul meu m-a întrebat cum am obţinut acest rezultat şi cum nu puteam să-i explic adevăratul motiv, m-am limitat la a-i spune: „Nu ştiu nimic despre aceasta.” În mod vizibil, acest lucru nu l-a mulţumit. M-a rugat să studiez chestiunea temeinic, astfel încât problema să poată fi rezolvată fără pierdere de timp în cazul în care s-ar fi produs din nou.

Întors la birou, inginerul-şef mi-a spus că în 25 de ani lucru cu acest program, nu a văzut vreodată ca o eroare să se repare de la sine şi că în mod sigur îi ascundeam ceva. Nu am putut decât să îl asigur de toată sinceritatea mea.

Totuşi, un lucru era clar: el nu putea să mă ajute să găsesc explicaţia cerută de client. În acest stadiu, m-am adresat din nou lui Toni: „Dacă tu m-ai scos din această încurcătura cu pana, spune-mi acum cum îmi pot satisface clientul.” Şi chiar în acel moment, am primit un apel de la clientul meu, care-mi spunea că a găsit cauza: o serie de factori, foarte simpli, în sine, care au produs eroarea. Cu aceste date am putut să corectăm programul şi să evităm noi pane reconfigurând calculatorul. […]

Aş mai putea să relatez multe cazuri similare. Pentru cea mai mare parte nu se poate vorbi de „miracol”, căci există o explicaţie tehnică. Dar este vorba de adevărate favoruri din partea cuiva care ne poate ajuta mai eficace decât cu ceea ce suntem noi obişnuiţi.

I.P. de A., Beirut (Liban)

Repararea unei atracţii la Disneyland

Am mers la Disneyland cu copiii mei. Am stat la coadă la una dintre cele mai bune atracţii. După o oră de aşteptare, instalaţia a avut o avarie. Am aşteptat atunci încă o oră. Copiii începuseră să îşi piardă răbdarea. Le-am spus atunci: „Dacă atracţia nu este reparată în cinci minute, mergem în altă parte”. Mi-am amintit atunci de Toni, şi i-am cerut ajutorul. Şi efectiv, chiar cinci minute mai târziu, defectul a fost reparat. Am urcat şi am putut participa la joc. Imediat după ce am ieşit, atracţia a avut din nou pană.

M.C. de R., Guadalajara (Mexic)