Unitatea creştinilor

Cere-i lui Dumnezeu ca, în Sfânta Biserică, Maică noastră, inimile tuturor, ca în creştinismul de la Început, să bată ca o singură inimă

Texte pentru meditație

Cere-i lui Dumnezeu ca, în Sfânta Biserică, Maică noastră, inimile tuturor, ca în creştinismul de la Început, să bată ca o singură inimă, pentru ca într-adevăr să se împlinească aceste cuvinte din Scriptură: „multitudinis autem credentium erat cor unum et anima una” — mulţimea credincioşilor nu avea decât o singură inimă şi un singur suflet.

— Vorbesc foarte serios: această sfântă unitate să-ţi fie ideal neclintit. Examinează-te în această privinţă în rugăciune!

Forja, 632

Ecumenismul autentic

Eu venerez din toate puterile mele Roma lui Petru şi Paul, scăldată în sângele martirilor, centrul de răspândire pentru atâţia care au propagat în lumea întreagă cuvântul mântuitor al lui Cristos. A fi roman nu presupune nici o semnificaţie de particularism, ci de ecumenism autentic; presupune dorinţa de a lărgi inima, de a o deschide tuturor cu dorinţa răscumpărătoare a lui Cristos, care îi caută pe toţi şi-i primeşte pe toţi, pentru că pe toţi i-a iubit mai întâi.

A iubi Biserica, 28.

Îngrijeşte-te ca rugăciunea ta zilnică să fie în această intenţie: să fim plini de credinţă, noi toţi care suntem catolici, să ne hotărâm să luptăm pentru a fi sfinţi.

— Nimic mai logic! Ce altceva putem dori pentru cei pe care-i iubim, pentru cei care sunt legaţi de noi prin legătura atât de puternică a credinţei?

Forja, 925

Unitatea Tatălui, a Fiului şi a Duhului Sfânt

Aş vrea să vă reamintesc, de la început, aceste cuvinte ale sfântului Ciprian: „Biserica universală ne apare ca un popor care întemeiază unitatea sa în unitatea Tatălui, a Fiului şi a Sfântului Duh” (Sfântul Ciprian, Despre rugăciunea domnească, 23; PL 4, 553)

Biserica Mama noastră, 1

Revărsarea Duhului Sfânt, făcându-ne să devenim asemănători cu Cristos, ne conduce să ne recunoaştem ca fii ai lui Dumnezeu. Mângâietorul, care este caritate, ne învaţă să impregnăm cu această virtute toată viaţa noastră; şi consummati in unum, făcuţi una cu Cristos, putem să devenim între oameni ceea ce Sfântul Augustin afirmă despre Euharistie: Semn de unitate, legătura Iubirii.

Este Isus care trece, 87

Vorbeşte Isus: „Şi eu vă spun vouă: cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide“.

Roagă-te. În ce afacere lumească ţi s-ar oferi mai multe garanţii de reuşită?

Drum, 96

Comuniunea sfinţilor

Îţi va fi mai uşor să-ţi împlineşti datoria dacă te gândeşti la ajutorul pe care ţi-l dau fraţii tăi şi la acela pe care tu nu li-l dai dacă eşti lipsit de fidelitate.

Drum, 549

Aceste consideraţii pe care mi le scriai despre loialitate, îmi păreau bine adaptate unui număr de situaţii istorice, pe care diavolul se însărcinează să le reînnoiască: „toată ziua am în inimă, în cap şi pe buze o rugăciune jaculatorie: Roma!”

Brazdă, 344

Unitate şi varietate

Te uimeşte că am aprobat lipsa de „uniformitate“ în acest apostolat în care lucrezi. Şi ţi-am spus: unitate şi varietate. – Trebuie să fiţi tot atât de diferiţi cum sunt sfinţii din cer, căci fiecare îşi are trăsăturile personale cu totul speciale. – Şi, de asemenea, în acord atât de mare unii cu alţii, precum sfinţii, care nu ar fi sfinţi dacă fiecare din ei nu s-ar fi identificat cu Cristos.

Drum, 947

Fidelitate

Biserica este Apostolică prin constituţie: „Aceea care este într-adevăr şi se numeşte Catolică, trebuie împreună să strălucească prin prerogativa unităţii, a sfinţeniei şi a succesiunii apostolice. Astfel, Biserica este Una, cu unitatea clară şi perfectă a întregului pământ şi a tuturor naţiunilor, cu unitatea cu care este principiu, rădăcină şi origine inepuizabilă, suprema autoritate şi primat excelent, primatul Sfântului Petru, principele Apostolilor, şi ai succesorilor săi pe catedra romană. Şi nu există o altă Biserică Catolică, diferită de cea care, zidită pe unicul Petru, se înalţă pentru unitatea credinţei şi pentru caritate într-un singur trup coerent şi compact” (PIO IX, Scrisoarea Sf. Oficiu către episcopii englezi, DS 2888 (1686).

Să contribuim să facem mai evidentă în ochii tuturor această apostolicitate, manifestând cu o deosebită fidelitate unirea cu Papa, care este unire cu Petru. Iubirea faţă de Pontiful Roman trebuie să fie în noi vibrant şi pasionant, pentru că în el îl vedem pe Cristos. Dacă vorbim cu Domnul în rugăciune, vom dobândi o privire limpede, care ne va face să distingem, şi în evenimentele pe care uneori nu le înţelegem şi care produc lacrimi şi durere, acţiunea Duhului Sfânt.

Biserica Mama Noastră, 30

Cu ce accente minunate a expus Domnul această doctrină! Înmulţeşte cuvintele şi imaginile pentru ca să putem să-l înţelegem, pentru ca să rămână bine imprimată în sufletul nostru această pasiune pentru unitate: „Eu sunt viţa adevărată, şi Tatăl meu este viticultorul. Orice mlădiţă care nu aduce rod în mine, o taie; şi orice mlădiţă care aduce rod, o curăţă pentru ca să rodească mai mult... Rămâneţi în mine şi eu în voi. Aşa cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine dacă nu rămâne în viţă, la fel şi voi dacă nu rămâneţi în mine. Eu sunt viţa şi voi mlădiţele. Cine rămâne în mine şi eu în el, aduce rod bogat, pentru că fără mine nu puteţi face nimic” (In 15, 1-5)

Biserica Mama Noastră, 20