Dragii mei, fie ca Isus să îi aibă în grijă pe fiii și fiicele mele!

Am început Postul Mare, pregătirea pentru Săptămâna Mare, care ne amintește de cele patruzeci de zile pe care Isus le-a petrecut în deșert. Cu postul său și cu experiența ispitelor, Domnul ne arată că doar Dumnezeu este de ajuns. Practicile de pocăință ale postului, milosteniei și rugăciunii ne ajută să reintrăm în acea realitate.

Prin post căutăm să ne identificăm cu Cristos în sărăcie: ca „experienţă de privare, îi face pe cei care îl trăiesc în simplitatea inimii să redescopere darul lui Dumnezeu şi să înţeleagă realitatea noastră de creaturi după chipul şi asemănarea sa, care au împlinire în El” (Papa Francisc, mesaj pentru Postul Mare 2021).

După cum știm, frumusețea virtuții sărăciei nu constă în principal în renunțarea la bunurile create, ci în renunțarea la tulburarea pe care o suferă o persoană atunci când aceste bunuri nu sunt integrate în orizontul lui Dumnezeu. Sărăcia proclamă și reamintește bunătatea originală a creației și a lucrurilor materiale, afirmând în același timp detașarea lor ca „o manifestare că inima nu se mulțumește cu lucrurile create, ci aspiră spre Creator” (Convorbiri, nr. 110).

Acest timp de Post Mare poate fi un moment oportun pentru a ne entuziasma din nou cu această provocare: să ne examinăm inimile pentru a descoperi modul în care lucrurile materiale de care dispunem pot contribui la îndeplinirea misiunii pe care Dumnezeu ne-a încredințat-o. Putem, așadar, să ne detașăm mai mult de acele lucruri care nu ne ajută și să umblăm ușurați ca Domnul, care nu avea „unde să-și așeze capul” (Lc 9,58). Odată cu sărăcia, vom învăța să apreciem lucrurile lumii de îndată ce vom vedea în ele valoarea lor ca o cale de unire cu El și de slujire către ceilalți, știind să renunțăm cu bucurie la cele care, astăzi și acum, nu sunt parte din acea cale.

Cu toată afecțiunea vă binecuvântează

Părintele vostru,

† Fernando

Roma, 20 februarie 2021